Sursa: http://www.carteadenisip.ro/interviuri/apocalips-8211-metal-din-ora...

Deşi va împlini nu peste multă vreme 15 ani de la înfiinţare, APOCALIPS nu este prea cunoscută dincoace de Carpaţi. Originară din Sânnicolau Mare, un oraş mic, dar deloc lipsit de activitate culturală, trupa va lansa în curînd cel de-al doilea album, aşa că se impunea o discuţie cu Flavius Buda, liderul cvartetului şi singurul membru rămas din formula iniţială.  

Salut, Flavius. E primul interviu pe care ni-l acordaţi, aşa că ar fi bine să începem clasic, cu o prezentare a trupei. Cînd şi cine a fondat trupa, de ce APOCALIPS, ce-aţi făcut de atunci şi aşa mai departe.
„Salut, mersi mult pentru interesul faţă de formaţia noastră, este primul interviu înaintea lansării noului album, Gate To Infinity. Totul a început în decembrie 1995, la iniţiativa mea, numele APOCALIPS însemnînd revelaţie. Primul concert l-am susţinut în octombrie 1996 în faţa a 600 de persoane; la acea dată abordam un death / gothic metal. De atunci şi pînă în prezent am încercat să cîntăm cît mai mult, în cît mai multe locaţii, să ne facem numele cît mai cunoscut.”
 
Sânnicolau Mare este un oraş cu aproximativ 13.000 de locuitori, mic deci, deşi deloc lipsit de istorie şi de personalităţi. Numai în interiorul arcului Carpatic am întîlnit trupe de metal în localităţi atît de mici. La noi, în Vechiul Regat, nu găseşti aşa ceva. Crezi că există vreun secret, un mediu aparte?
„Deşi Sânnicolau Mare este un oraş mic, înaintea noastră a mai existat o trupă de metal, care şi ea ne-a determinat să ne întreptăm atenţia înspre muzica metal şi să nu uităm că în acest oras s-a născut marele compozitor Béla Bartók. Mediul din care provenim oferă suficiente surse de inspiraţie şi echilibrul interior pentru a duce la capăt ceea ce ne face maximă plăcere.”
 
În 1999 şi 2001 aţi organizat două ediţii ale festivalului Apocaliptic Fest, cu trupe importante, atît autohtone, cît şi de afară. Cum aţi reuşit să faceţi asta în acea perioadă dificilă şi de ce n-aţi continuat?
„Într-adevăr, în 1999 şi în 2001 am organizat festivalul Apocaliptic Fest, în Sannicolau Mare. N-a fost uşor să-l punem pe picioare din punct de vedere financiar, dar am reuşit atît cît s-a putut şi ne-am dorit foarte mult să-i dăm o continuitate, dar din păcate am fost impiedicaţi de către autorităţile locale. Cînd vom găsi sprijin financiar, cu siguranţă vom încerca să-l mai ţinem.”
 
În 2002 aţi lansat primul vostru album, Depresie totală, pe care, în treacăt fie spus, nu prea l-aţi promovat. Spune-mi cîteva cuvinte despre el, pentru că probabil e necunoscut majorităţii cititorilor.
„Primul nostru album, Depresie totală, pe care l-am înregistrat în toamna anului 2001, avîndu-i ca producători pe Hupogrammos (DORDEDUH) şi Oq (ANARHIA), l-am promovat atît cît s-a putut, la festivaluri şi concerte, mai mult la nivel zonal. Acest album are un sound  old school metal, fiind un album conceptual, ce prezintă conştientizarea unui Destin amar, apoi căderea într-o Depresie totală, trecerea în nefiinţă prin piesele Drum sfîrşit şi Maggots, terminîndu-se cu Natural Holocaust şi outro-ul instrumental Iconoclasm. Sînt mîndru şi în ziua de azi de acel album.”
 
Veţi lansa în curînd cel de-al doilea album, Gate To Infinity. Şapte ani a durat pînă la primul, opt pînă la al doilea. De ce aşa de mult?
„Albumul Gate To Infinity îl gîndim de aproximativ patru ani, iar pauzele acestea lungi între albume se datorează lipsei unei certitudini în undergroundul metalic românesc, deselor schimbări de componenţă şi greutăţilor de ordin financiar pe care le întîmpină formaţiile.”

O diferenţă uşor observabilă între cele două ar fi că titlul ultimului este în engleză. Să înţelegem că încercaţi creşterea ariei de adresabilitate?
„Pe ambele albume se găsesc piese atît în limba română, cît şi in limba engleză. Diferenţa majoră ar fi evoluţia înspre un alt nivel stilistic.”
 
A doua diferenţă ar fi cea de personal. Practic eşti singurul membru rămas din vechea componenţă. Ce s-a întîmplat? Înseamnă asta şi o modificare radicală a direcţiei muzicale? Personal, cele două piese noi de pe pagina voastră de MySpace mi se par mai agresive decît anterioarele, deşi mă trimit cumva cu gîndul la trupele maghiare ale anilor ’80, pe linia cărora mergea METROPOL, de pildă (mai ales Niciodată mai mult): heavy metal cu puţin doom, puţin epic, voce nu foarte în faţă... mă rog, deşi în perioada aia nu se vorbea în aceşti termeni.
„Aşa este, eu sînt singurul rămas din prima zi pînă astăzi… De cîţiva ani am preluat şi partea vocală, pe Depresie totală făcînd doar backing vocal. Plecarea foştilor membri aş pune-o pe seama lipsei unei motivaţii serioase de a continua şi poate neîncrederii că vom reuşi. Eu am crezut în tot acest timp în şansa noastră. Era normal ca piesele noi să sune diferit, avînd în vedere timpul scurs de la un album la celălalt, dar şi noii membri, care şi-au adus contribuţia la noile compoziţii… De aici sound-ul actual APOCALIPS.”
 
Povesteşte-ne, te rog, despre noul album, chiar piesă cu piesă, dacă nu ţi-e prea greu.
„OK, să le luăm pe rînd. Gate To Infinity, piesa care dă şi titlul albumului, este cea mai lungă şi mai diversificată de pe album. Puterea voinţei, piesă cu un tempo foarte alert, care are o poveste mai aparte, dar am să las ascultătorii să o descopere şi să o înţeleagă în felul lor. Strigăt de durere a fost compusă şi înregistrată iniţial pentru compilaţia Negură nr.4, fiind apoi reînregistrată şi reorchestrată. Pe această piesă am invitat-o pe solista trupei IN DEFIANCE, Vera. Încă o şansă a fost compusă în memoria unui fost membru APOCALIPS care şi-a pierdut viaţa într-un accident de motocicletă. Este ceva mai lentă şi mai sensibilă. Pe această piesă, precum şi pe Niciodată mai mult, îl avem ca invitat pe solistul formaţiei AMALA, Tiby Bitte. Katharsis, piesa ce încheie albumul, reflectă poate cel mai bine noul sound. Este vorba despre acea purificare a individului cu ajutorul artei.”

Cine a compus piesele, unde l-aţi înregistrat...
„Piesele au fost compuse şi orchestrate în actuala componenţă, albumul fiind înregistrat în studioul formaţiei DORDEDUH în septembrie 2009, avîndu-i ca producători pe Hupogrammos şi Sol Faur.”

Probabil că de data aceasta campania de promovare va fi mai consistentă. Să ne aşteptăm la un turneu sau măcar la ceva concerte?
„Bineînţeles că ne dorim un turneu de promovare, acest lucru nedepinzînd în totalitate de noi. Datele concertelor le vom anunţa pe pagina noastră de MySpace, cît de curand posibil.”
 
Spre încheiere, n-ar fi rău să ne spui cîte ceva despre Flavius Burda: cum s-a apropiat de metal, cum a ajuns să cînte, ce exemple a avut, cu ce se mai ocupă el în rest...
„M-am apucat de cîntat la 15 ani, după ce am văzut videoclipul piesei Nothing Else Matters - METALLICA. Şi astăzi METALLICA este formaţia mea de suflet. Alte trupe care m-au influenţat: EUROPE, DREAM THEATER, KREATOR, NEGURĂ BUNGET. Cînt cu aceeaşi plăcere ca în primele zile; muzica mi-a adus multe satisfacţii cu APOCALIPS. Pentru mine este un vis devenit realitate, din care, sincer, nu vreau să mă trezesc. În timpul liber joc fotbal, ori de cîte ori am ocazia… Fotbalul este a doua pasiune a mea.”
 
Ultimele cuvinte îţi aparţin. Fă-ne să mergem la concertele voastre şi să vă cumpărăm albumul.  
„Avînd în vedere că pe pagina noastră de MySpace am postat două piese de pe viitorul album, vă puteţi face o idee despre cum sună APOCALIPS în 2010. Vă mulţumesc pentru timpul acordat şi vă aşteptăm la concertele noastre. Cheers.”

Componenţa APOCALIPS: Flavius Buda (chitară, voce), Denis Copilas (chitară), Adi Chiriac (bass), Pezza Petcov (baterie).
 
Titlurile pieselor de pe Gate To Infinity: Gate To Infinity, Puterea voinţei, Strigăt de durere, Încă o şansă, Niciodată mai mult, Katharsis.

 By Dănuţ Ivănescu